vineri, februarie 13, 2009

Moraliste

Îmi aberează mintea în gol. Inspiraţie zero, inteligenţă minus, creativitate nul.

Dar trăiesc şi asta îmi permite să scormonesc ca găina în rahat după nişte boabe care nici măcar nu sunt acolo.
Şi uite cum se oamară între ele rădăcinile ce trebuiau să consolideze un copac, pentru un strop de apă, când lângă e baltă.
Îmi sângerează conştiinţa şi se prelinge uşor pe aşternut de unde se împrăştie ca mirosul, în aer. Peste tot doar conştiinţă, mă izbeşte în faţă şi-mi lasă răni.
Dragostea pentru mine nu e nimic mai mult decât e personalitatea: o paradigmă. Adun din lumea ideilor ce e mai frumos şi gândesc relele. Dar şi ele sunt idei, învăţături.
În fuga mea după constelaţii, galaxii, am rămas cu cerul gol.

2 comentarii:

Joc de nuanţe spunea...

Doamne cat de expresiva mi se pare incheierea.


Si eu caut in zadar dupa boabe de inspiratie, probabil ca tre' sa mi le-arunce cineva in cap ca sa le observ.

Grațiela spunea...

:))) Corect :)>- feelin' the same way!:))

App.. astrogramele noastre seamana... cat de cat in anumite privinte cel putin o.O :))

Acasă e acolo unde există calitate și confort!

 În fiecare noapte mă trezesc de cel puțin 4-5 ori pentru a-mi hrăni micuțul de doar două luni... ... Așa că timp de 10 minute, din două în ...