Prietenia

Prietenia este elementul ce face viaţa mai frumoasă. Fără ea, ne-am învârti într-un cerc de minciuni la nesfârşit, neînţelegând ce înseamnă cu adevărat viaţa.
Cu fiecare prieten adevărat pe care îl am, viaţa mea este mai colorată... motiv pentru care am ales să fac această mică dedicaţie - surpriză!
Sper ca pe viitor să pot umple youtube-ul de prietene...

Mister...

Am mai spus eu că e ceva ciudat în legătură cu 11 şi cu altă ocazie... Ei bine, uite ceva interesant...
1) New York City are 11 litere.
2) Afghanistan are 11 litere.
3) Ramsin Yuseb (teroristul care a amenintat distrugerea celor 2 edificii in 1993)are 11 litere. 4) George W Bush are 11 litere. Asta poate fii o coincidenta dar acum lucrurile devin mult mai interesante.
1) New York este statul numarul 11.
2) Primul avion care s-a abatut asupra celor 2 edificii avea numarul 11.
3) Cursa de avion cu numarul 11 avea 92 pasageri la bord. 9 +2 = 11
4) Si cursa zborului numarul 77 s-a abatut asupra celor 2 edificii si avea la bord 656+5 = pasageri. 11
5) Tragedia a avut loc in data 11 Septembrie, mai bine zis: 9/11.
9+1+1=11

6) Ziua si luna tragediei sunt identice cu numarul de telefon al
poliziei in America 911. 9+1+1=11.
Simpla coincidenta??? Continua sa citesti...

1) Numarul total de victime in toate avioanele implicate a fost de 254.

2+5+4= 11.

2) 11 Septembrie este cea de-a 254 zi din calendar. Inca o data 2+5+4=11.

3) Exploziile din Madrid s-au intamplat in data de 3/11/2004. 3+1+1+2+4= 11.

4) Tragedia din Madrid s-a intamplat dupa 911 zile de la cea din America 9+1+1=11....

Acum este momentul in care lucrurile devin si mai misterioase.

Unul dintre simbolurile cele mai cunoscute ale Americii, dupa linii si stele, este Acvila.

Urmatoarea strofa este luata din Coran, cartea sacra a Islamului.Sta scris ca fiul Arabiei va trezi o teribila Acvila. Puterea Acvilei se va simti in toate pamanturile lui Alah, in timp ce anumite persoane vor tremura de disperare dar in fond se vor bucura: pentru ca puterea Acvilei va curata pamanturile lui Alah si va fii pace.

Aceasta strofa este strofa numarul 9.11 din Coran.

Inca nu esti ferm convins....?!

Fa asta si dupa aia imi spui:

Deschide Microsoft Word si:

1. Scrie cu litere mari Q33 NY . Asta este numarul zborului al primului avion care s-a abatut asupra celor 2 edificii.

2. Schimba dimensiunea caracterului cu cea de 48.

4. Schimba caracterul literelor in cel WINGDINGS.

ACUM CE MAI ZICI?!?!!?

Impresionant, nu-i asa??? Te sfatuiesc sa intri in Microsoft Word si sa verifici ceea ce se intampla... Impresionant...

In the end... it doesn't even matter!

Nu va avea nimeni răbdare să citească fiindcă ştiu că romanele sunt plictisitoare, dar măcar acţionez sub impactul primului impuls... Voi încerca să fac un colaj de versuri şi sper să fie mesajul înţeles...

Lets talk this over, it's not like we're dead
Was it something I did? Was it something you said?
I'm so tired of being here / Suppressed by all my childish fears
I wanna heal I wanna feel what I thought was never real
I don’t know why
It doesn’t even matter how hard you try
These wounds won't seem to heal
This pain is just too real / There's just too much that time cannot erase
I kept everything inside and even though I tried / it all fell apart
I wanna let go of the pain I've felt so long. erase all the pain till it's gone
What it meant to me / will eventually / be a memory / of a time when I tried so hard
And got so far /But in the end /It doesn't even matter /
I had to fall to lose it all
I wanna go somewhere I belong...
Nu mai continui că mesajul este destul de explicit şi în mai puţine rânduri decât aş fi crezut că sunt necesare.

Zi cu ghinion!

Să înţeleg că nu s-a bucurat nimeni sincer pentru mine! La ce zi aiurea am avut... mă abţin de la anumite comentarii şi priviri şi sar la mingea în ochi de la ora de sport, la tamponarea cu acel calorifer, mingea-n cap, căzătura în mână urmată de o serie de zgârieturi şi, nu în ultimul rând năzbâtia de pe coridor (de menţionat că tocmai se spălase pe jos) când am alunecat şi de la etajul 2 până la 1 m-am dus într-un mod nu tocmai creştinesc, urmată de lovitura de pe stradă...

Acum stau şi-mi alin durerea... mi-aş dori să pot ţipa, să pot sparge ceva sau... să pot plânge dar... nu pot! Pur şi simplu am rămas fără expresie deşi mă doare!

Mihail Sebastian

În perioada 3-6 aprilie 2008 s-a desfăşurat concursul naţional de diaristică "Mihail Sebastian", Suceava. Eram printre finalişti... dar nu m-aş fi gândit vreodată la ipoteza concurării împotriva atâtor elevi excelenţi, mai mari ca mine, şi cu un bagaj superior de lecturi.
Uite că am "intrat în pâine" dar nu mă pot abţine...
Deşi vremea a fost, aparent, nefavorabilă... am încercat să manipulez împrejurarea astfel încât să aduc "tot răul spre bine"! Şi uite-mă-n dimineaţa zilei de 5 aprilie, în sala de examen. Am crezut că vor fi două secţiuni, aşa cum s-a întâmplat în prima etapă a concursului, dar... s-ar părea că acestea s-au "îmbinat", astfel încât a trebuit sa ma confrunt cu 19 elevi (dintre care numai 2 de clasa a IX-a), în loc de 9! În orice caz, vremea a fost (din acest punct de vedere) de partea mea şi m-a inspirat în redactarea unui jurnal... al lui Bacovia!
Rezultatul celor două ore de concentrare şi a sutelor de ore de pregătire, a părut să fie apreciat pozitiv de către juriu care... mi-a premiat lucrarea cu... Marele Premiu! Desigur, nu aş fi ajuns aici dacă în spatele meu nu ar fi fost munca şi nervii investiţi în mine de doamna dirigintă Luminiţa Mănescu, o persoană deosebită, în direcţia căreia aş dori să transmit toate meritele şi... felicitările!
În curând voi scrie şi câteva peripeţii...sau amintiri, prietenii legate în câteva zile, dar mai ales... subiectul! (asta după ce îmi încarc bateriile!)

(vezi link: aici )

Se poate şi mai bine...

Uite că... am scăpat şi de grijile astea... După lovitura de sâmbăta trecută, au urmat o serie de veşti îmbucurătoare! De Buna Vestire am primit o veste într-adevăr bună: M-am calificat la faza finală a concursului de diaristică Mihail Sebastian - Suceava 3-6 aprilie 2008, iar astăzi am fost la judeţeana de română. Ptiu! Am reuşit să schematizez mult dar tot mai am foarte mult, nu... chiar ENORM de mult de lucru, dar... să sperăm că tind spre mai bine. Mă simt liniştită şi fericită... şi totul se datorează doamnei diriginte... Regret enorm că nu i-am arătat niciodată cât sunt de recunoscătoare... dar sper să reuşesc într-o zi!
Sunt a 7-a pe judeţ (slab, ştiu dar... abia acum încep să păşesc pe calea aceasta) cu nota 9 (fix... rezultat aflat la ora 9 fix - 21 ... ştie el Dany ce vreau să zic! ).

Ce pot spune? Felicitări tuturor celor ce au reuşit să meargă mai departe la... orice materie! (Da da... să nu uit... în acelaşi timp cu mine, pleacă şi Dany la Iaşi! Deci succes nouă :)) )


Moldova, păzea!!

Alt citat...

După cum am mai spus şi în alte articole... stau acasă şi citesc (vrute şi nevrute). În fine, am descoperit acum în "Alchimistul" lui P. Coelho nişte cuvinte care mi-au mers la suflet, motiv pentru care am ales să le împărtăşesc cu voi.

"- Noi, inimile, murim de frică numai când ne gândim la iubiri care au pierit pentru totdeauna, la clipe care ar fi putut fi bune şi nu au fost, la comori care ar fi putut fi descoperite în nisip. Iar când se întâmplă aşa, suferim întotdeauna mult.
- Inima mea se teme să nu sufere, i-a spus Alchimistul băiatului într-o seară când priveau cerul fără lună.
- Spune-i că frica de a suferi e mai aievea decât suferinţa însăşi. Şi că nici o inimă n-a suferit când a plecat în căutarea visurilor sale, fiindcă orice clipă de căutare este o clipă de întâlnire cu Dumnezeu şi cu Veşnicia.
- Orice clipă de căutare e o clipă de întâlnire, i-a spus băiatul inimii sale. [...]
Atunci inima lui a stat liniştită o noapre întreagă."

Superstiţii

Of, încă nu am voie să ies şi eu ca omul la aer curat (chiar dacă zilele trecute am făcut prostia asta, dar am reuşit să o şi regret), aşa că îmi ocup timpul cu ce pot (în afara somnului). Cum cu o ureche nu mai aud, nu are niciun farmec să mă uit la vreun film, că aş deranja vecinii... aşa că... citesc! Multe şi ... îndesate!
Oricum, la categoria superstiţii infantile am selectat următoarele:

10 AUGUST Dacă vei vedea o stea căzătoare pe 10 August, (Sf. Laurenţiu), vei visa la alesul/aleasa ta.
ALBINA Daca-ţi intră în casă o albină, vei avea foarte curând un oaspete. Dacă omori albina, vizita va fi una neplacută şi te va urmări ghinionul toată ziua. Un roi de albine care se aşează pe o casă vesteşte că acea casă va fi mistuită de un incendiu.
BĂRBIE Oricine are o gropiţă în bărbie, a fost atins de Cupidon.
BRĂŢARĂ Dacă te jenează cureaua/brăţara, iubitul tău se gândeşte la tine.
CÂNTAT Dacă se întâmplă să cânţi înainte de 7, vei plânge înainte de 11.
CÂSCAT Un căscat este semn că un pericol este pe aproape. Pune mâna la gură când caşti pentru că odată cu acest căscat, poate ieşi sufletul.
COLŢUL CAMEREI Înainte de a te culca, dă un nume fiecărui colţ al camerei, iar dimineaţa la deşteptare, primul colţ pe care-l vei vedea, îţi va da numele persoanei care te iubeşte cel mai mult.
CREION Dacă la un examen vei scrie cu acelaşi creion cu care te-ai pregătit pentru examen, creionul îşi va aminti răspunsurile. (Şi ce se întâmplă dacă e cel cu care am desenat steluţe pe caiet în loc să învăţ )
DOMNIŞOARĂ DE ONOARE Dacă ai fost de 3 ori domnişoară de onoare vei rămâne nemăritată. (Grav. Am fost deja de două ori... Nu mai primesc oferte!)
FOTOGAFIE Dacă 3 oameni se fotografiază împreună, cel din mijloc va muri primul. (Nu e corect! Eu am obiceiul să stau în mijloc!!)
MÂNA Dacă te mănâncă palma dreaptă, urmează să dai bani. Dacă te mănâncă palma stângă, urmează să primeşti bani.
MÂNCĂRIME Dacă te mănâncă nasul, urmează să te cerţi, să iei bătaie, sau să te sărute un nebun. (Asta explică multe )
OBRAJI Dacă brusc, încep să-ţi ardă obrajii, este semn că cineva se gândeşte la tine.
OCHI Dacă ţi se zbate ochiul drept, în familie va fi curând o naştere; dacă ochiul stâng ţi se zbate, în familie va fi curând un deces.
PĂIANJENI Toţi păianjenii, cu excepţia tarantulei, semnifică norocul; cu cât mai mari, cu atât mai mult noroc. Dacă visezi un păianjen urcându-se pe perete, cea mai draga dorinţă a ta se va împlini. (Eu fac infarct dacă visez un păianjen, cât de mic... Uite, ăsta e un lucru de care chiar mă tem )
PANTOFI Dacă îţi pui sub pat pantofii timp de 3 nopţi la rand, în a patra îţi vei visa alesul/aleasa. (Sau mori asfixiat!)
PEPENE VERDE Îţi va creşte în stomac un pepene verde dacă înghiţi o sămânţă a acestuia. (Uuu.. înseamnă că am seră în stomac, plantaţie de pepeni la cât de mult ador să mănânc cu tot cu seminţe)
SOMN Cel mai bine dormi cu capul spre nord şi picioarele spre sud. (având în vedere faptul că patul meu se desfăşoară pe direcţia E-V, înseamnă că cel mai bine dorm pe podea.)
URECHE Dacă te mănâncă urechea dreaptă, cineva vorbeşte despre tine. Dacă te mănâncă urechea stângă, cineva te vorbeşte de rău. (Cum otita mea provoacă mâncărimi, e grav... sunt foarte vorbită)
UŞĂ/POARTĂ Poartă ghinion să ieşi din casă pe altă uşă decât cea pe care ai intrat. (Eventual pe aia de la balcon )

Nu ştiu cum...

...să mă abţin de la comentarii dar am să încerc totuşi. Sunt dezamăgită de toată evoluţia mea care tinde spre involuţie, sunt dezamăgită de tot ce înseamnă propria persoană şi... renunţ la mine! Divorţez de mine! Dacă e cineva care vrea să mă ia, mă găseşte pe o stradă pustie sau într-un canal înfundat rugându-mă de şoareci să mă ia în braţe. Asta este! A rămas trupul, sufletul e în căutarea liniştii.

Consecinţe...

Mda... Puteam să pariez că aşa se va întâmpla... În fine, nu chiar aşa dar anticipam ceva rău din moment ce mi-am făcut testamentul. Mă bucur totuşi că ce am eu se poate trata: laringita şi faringita... răceală pură, se duc! Sinuzita?! Se operează imediat şi scap dar... otita, sau mai exact timpanul meu inflamat... mă îngrijorează .
Nu am stare! Dar trebuie să mă astâmpăr şi să putrezesc în pat... mi-e deja silă de mine! Cum mă aşez la calculator cum vine cineva şi mă trimite înapoi în cosciugul ăla, care deja mă înspăimântă! Vreau la şcoală! Vreau să fiu iar activă, dar ce mă fac cu ameţelile şi durerile de cap?
Audiograma ce mi-a fost făcută astăzi spune că am labirintul tulburat. Sunt nişte liniuţe roşii la urechea dreaptă în declin... e de rău nu?!
Cum învăţ eu acum pentru olimpiade când abia mă ţin pe picioare şi citesc printre rânduri? Sunt pierdută! Dumnezeule! Uneori chiar mă urăsc! Mă bucur că măcar nu am oreion, că am fost suspectată şi de asta!



PS: Nu staţi în curent că o luaţi pe urmele mele!

Atenţie! Se anunţă trăncăneală multă!

Mă gândeam să fac un portret al lui Făt Frumos. Nu am culori, nici talent spre a desena, dar, am în schimb cuvinte, pentru a-l descrie. Hmm… Ce chestie, îl văd oarecum, dar mă amuză. Idealul meu nu este un Arnold Schwarzenegger, nici de departe, nici măcar cu Johnny Deep nu seamănă. Eh, cum îmi spunea astă vară un prieten (nu dau nume că oricum se simte singur de fiecare dată), „sufletul contează”… ce frumos ar fi dacă toata lumea ar gândi aşa… Oricum, miticul meu personaj nu e blond, nu are ochii albaştri şi nici nu stă toată ziua la sală. Nu conduce un Mercedes şi nici nu cântă despre bani şi putere. Ha ha, parcă toţi feţi frumoşii ar trebui să fie manelari… Imatur? Copilăros? Poate… dar totodată şi liniştit şi rezervat… să mă asculte de fiecare dată când îmi debitează mintea pe cine ştie ce teme enervant de plictisitoare şi când încerc să-mi descarc nervii pe care mi i-a provocat o infecţie la măsea, spre exemplu. Uneori nici critica nu strică, deci ar fi drăguţ să ştie să mă critice atunci când este cazul şi să mă împingă de la spate atunci când eu nu am chef să mai învăţ pentru nu ştiu ce examen mai mult sau mai puţin important… aşadar, FF (Făt Frumos) trebuie să fie un intelectual (în devenire măcar). N-am chef să mă plictisească cu cine ştie ce meciuri de fotbal, deci… vreau să nu fie microbist şi… dacă se poate să îi placă să vorbească şi… să aibă cunoştinţe din mai multe domenii, astfel încât să nu mă plictisesc niciodată ascultându-l şi, de fiecare dată când începem o discuţie, să-mi doresc să nu se mai termine… Well, să fie ca un fel de… carte deschisă. Nu, nu vreau să fie un şoarece de bibliotecă!

Ia să mai vedem… Vreau să fie scund. Nu îmi plac băieţii înalţi… par prea… înfumuraţi. Ceva de genu „nu le ajungi la nas”… tot astfel nu vreau să mă simt o piticanie pe lângă el. Imaginează-ţi un Labrator Retriever Englezesc şi un chiwawa… oribil! Hmm… mai vreau ca FF să fie plinuţ. De când mă ştiu am o simpatie pentru băieţii rotunjori. Da, hotărât să fie rotunjor… să pot să-l strâng în braţe şi să mă simt în siguranţă… ce plăcut e să fie mai definit.. nu să cânt la acordeon. Adică, hei, nu vreau să arătăm ca doi scheleţi, sau şi mai rău, să fiu mai plinuţă ca el. Asta chiar ar fi inestetic… Da, da… vreau să fie plinuţ şi să asculte rock. Ăştia care ascultă rock sunt mai protectori. Ne-am potrivi în privinţa asta şi nu ar trebui să îmi pun vată în urechi atunci când i-ar suna telefonul…Ahh, uite că am uitat să pun o condiţie esenţială! Trebuie să-i placă verdele! Neapărat! Da… să îi placă verdele măcar pe jumătate din cât îmi place mie… să îi placă să iasă în oraş la o plimbare şi să fie o fire poetică. Sau nu, că m-ar plictisi… să fie realist, că oricum sunt eu cu capul în nori. Să mă aducă înapoi cu picioarele pe un pământ plin de iarbă şi flori (a nu se înţelege la cimitir). Să fie soft and pure, oh my God! E bine că măcar aşa ştiu sigur că FF-ul meu nu e hippie! Să îi placă să fie alintat şi să nu se supere atunci când, bolnav, încerc să îi ridic moralul în modul meu foarte infantil. Să fie drăgăstos şi prietenos. Cine şi-ar dori un morocănos alături? Eu sigur nu, deci să nu comenteze când mă vait. Hai că asta a fost simpatică… Ar trebui să aibă o răbdare de aur la cât mă vait. A da şi să îi placă să mă audă vorbind, fiindcă altfel nu cred că ar putea să reziste lângă mine. Mamă doamne, ce om complex… Îţi dai seama ce dulce?! Grăsuţ şi funky! Da.. să îi placă muzica veche! Neapărat! Nu îmi pasă ce culoare are ochii, deşi sincer, n-aş prea vrea să îi aibă albaştri, fiindcă am citit chestii destul de neplăcute despre aceşti neprietenoşi ochi albaştri (se spune că şi Agamemnon avea ochii albaştri şi ştii cât rău a făcut…) dar nici ochii căprui nu sunt prea cuminţi. Ehh, vreau să fie ca ai mei! Clar! Când verzi, când căprui şi în curent roşi! Ha ha ha, iar bat apropouri… Hai că am ajuns la zodie. Aici m-aş cam abţine că mi-e că dau cărţile pe faţă, lucru de care mă feresc cât pot de mult… Oricum e clar că nu vreau să fie leu. Niciodată nu am putut suporta băieţii din leu, sau scorpion, nici capricorn… sunt extrem de mincinoşi toţi.. şi serios acum, vreau să fie sincer. Dacă ar fi să mă pronunţ… totuşi… vreau să fie taur, gemeni, sau fecioară (haha, prietenii ştiu de ce). Vai Domane ce boală am pe raci (că tot veni vorba)… deci să nu fie rac! Clar! Ia să mai vedem, după zodie punct mai am de atins…? Vreau să fie îngijit.. ba chiar să îmi atragă atenţia uneori că sunt prea îngălată (băi Mike, de ce trebuie tu să-mi fi frate? Până acum făt frumosu meu seamănă exagerat de mult cu tine). Ce făt complex.. pentru o Cosânzeană atât de simplă ca mine dar atât de pretenţioasă! Mda, în câteva cuvinte, FF-ul meu trebuie să fie cuminte, plinuţ şi nu foarte înalt, să aibă o inimă mare şi să fie inteligent. Hmm.. that must be the shape of my heart! Într-adevăr seamănă cu cineva cunoscut mie dar… mă abţin! Oricum, Făt Frumos, când vii în lumea aceasta crudă, trimite-mi un e-mail!