Ante inter şi post

Here I am... standing here...
S-a terminat şi bacul. Recunosc, nu m-am stresat deloc cu el, nu am învăţat nimic, mai mult din ambiţia de a-mi vedea adevărata valoare de 4 ani (îmi permiteam oricum luxul fiindca nu îmi trebuie media de la bac) şi am avut o surpriză extraordinar de plăcută. Aparent s-a meritat să fiu atentă la ore în cei 4 ani de liceu, chit că nu am fost chiar cel mai exemplar elev la capitolul prezenţă.
Sunt foarte fericită din acest punct de vedere. Am avut nişte profesori care într-adevăr au reuşit să se facă ascultaţi şi auziţi şi să-şi lase amprenta asupra mea.

Pe de altă parte sunt melancolică. Simt cum ceva din mine lipseşte mai mult ca niciodată. Mi-am schimbat buletinul (la 19 ani)... mi-am schimbat vechile obiceiuri, dorinţele, ambiţiile şi cam tot ce mă definea superficial. Mi-am schimbat mediul şi în curând voi schimba şi ţara. Prefixul la anu.
N-am niciun fel de dorinţă pentru mâine. Mă simt dezamăgită şi totodată împlinită. Material am tot ce mi-aş putea dori. Nu cred să îmi lipsească nimic. Profesional asemenea... în rest mă simt descoperită. Ca şi cum aş purta totuşi o haină, însă una veche şi cu multe găuri şi cârpeli... şi plină de praf. E totuşi o haină, îmi ţine de cald... dar...

Mda. M-am culcat târziu azinoapte şi de dimineaţă am avut un moment de "somnambulism" :)))). Poate şi de-asta vorbesc acum atât, poate de-asta am chef să trăncăn... poate că nu ştiu. Mi-e somn şi mâine schimb sufixul. Mâine ar trebui să fie special... dar n-am nimic în plan. Mă tem că va fi o zi ca oricare alta în care mă voi strădui să uit că mi-am dorit ceva special.

Sunt obosită.
Cred că mă culc.
Best wishes!