din ceea ce ai vrea să fiu.
Mă joc des cu imaginea
din oglindă
şi o modelez,
până mă placi.
Nici rozul obrajilor
nu-mi aparţine.
Cred că nu sunt
cine sunt...
Oglinda mă respinge,
Mă modelezi acum
doar tu pe mine.
Nu sunt oglinda,
ci chipul din spatele ei
pe care tu-l respingi.
Eu îl ascund
dar revine
la cine sunt şi nu sunt...
...la ce însemn eu pentru tine.
5 comentarii:
Vad ca cicaleala doamnei diriginte a dat roade...Esti mai simplista!Keep on working...!;))
Ehh.. Nu a fost cicăleală :)) Au fost nişte sfaturi. Oricum în simplitatea mea sunt la fel de plictisitoare şi banală dar... măcar spun cât se poate de liber ce simt. Nu mă mai complic.
Oricum, mulţumesc pentru... apreciere :)
Impropiu zis 'apreciere' ,sa stii:P!...aaa,scuze pentru diacritice...
Stai liniştit. Nici eu nu le folosesc mereu în comentarii decât când îmi rămâne implicit pe română. :)
Atunci mulţumesc pentru răspunsurile tale foarte... spontane. E 2 AM mi-e extrem de somn şi cred că voi bate în retragere.
Noapte bună!
Trimiteți un comentariu