Iar n-am nimic interesant de spus. Privesc în gol. E atât de frumos afară şi atât de cald... însă în inima mea se dă un război rece. Am probleme cu sentimentele eului. Nu mai am forţa să privesc în jur deşi nici introspecţia nu prea funcţionează, ca să găsesc aceasta drept scuză.
Cuvinte amare, fără rost. Am greşit. Iar. Ştiu, e deja ceva normal în ceea ce mă priveşte. Atâta fluiditate în amărăciune, atâtea curele şi dungi pe piele, atâta durere. Prea mult pentru prea puţin. Nu înţeleg de ce fac mereu asta. Nu înţeleg de ce eu.
Mă simt mai bine. Mă gândesc decât la sticla de Borsec ce tremură lângă tastatură şi la el. Mereu el. 24 din 24. Nu ştie nimic, nu ştie cum sau de ce şi cred că nu-i pasă. Bine. Mă mint. Ştiu că i-ar păsa dar el nu ştie că eu ştiu. Psihologie, nu? Nu. Instinct sau intelect? Bine. Intuiţie. Nu mai contează...
6 comentarii:
Bine spus: iar am gresit :-< [se pare ca nu va fi CNMB pe toate liniile :-<]
Hai c'mon >:D<
Nu te mai ataca atat! Ai facut oricum ft bine!!
măi tristeţe ce eşti ! :[
si eu ma simt la fel...nu am nimic interesant de zis, desi in acelasi timp as avea...da nu pot asterne eu...si eu ma gandesc...la multe...chiar la prea multe...si sunt prea obosita...si...nu stiu...it sucks
Yup... that's how it feels :))...
Trimiteți un comentariu