Blood confessions part II

Mi se pare mie sau profilul meu psihologic începe să fie tot mai aproape de acela al unui criminal? Să fie doar o coincidenţă că mă pasionează tot mai mult lucrurile ciudate, crimele şi mai ales sângele? Hmm... cred că mai curând mi s-ar potrivi funcţia de... poliţist sau detectiv, să investighez cazuri ce presupun amprente, sânge şi/sau moarte. Interesant. Astrograma mea vorbeşte de câştiguri foarte mari de pe urma unor morţi... meseriile favorabile fiind acelea ce au legături cu viaţa "de dincolo". (Profanator de morminte merge?:)) - glumesc)

În fine. M-am tăiat. Mi se întâmplă tot mai des în ultima vreme. Mâna mea dreaptă arată tot mai mult a front de luptă: zilele tercute mi-am prins mâna în gard, apoi m-am tăiat cu hărleţul, mi-a căzut un cuţit pe mână şi acum... degetele! Mi le-am dat pe răzătoare din neatenţie astăzi când găteam. Asta că tot spuneam zilele trecute despre sângele de porc că este prea roşu. Surprinzător! Şi al meu este foarte roşu... B(III). Acum aş putea să îmi fac liniştită analizele (hmm, nu îmi amintesc cum se cheamă dar oricum, acelea legate de durata de sângerare, coagulare and stuff). Dacă mă uit în jur îmi dau seama că eu însămi am desenat zilele trecute un poster gen Green Day - American Idiot, cu o mână însângerată. Sunt urmărită. 

Am vrut de ieri să scriu ceva despre coincidenţe, semne şi tot mai multe lucruri pe care unii le-ar considera paranormale, alţii simple întâmplări (dealungul existenţei mele), dar am lăsat-o moartă. Vreau să intru bine în detalii de aceea las pentru când voi avea mai mult timp. De ce am atât de multe pasiuni? Lucide, bineînţeles. Îmi doresc să fac tot mai multe şi parcă văd că nu voi reuşi să fac nimic. Well, nu aş fi prima. Îl moştenesc pe tata!