marți, februarie 22, 2011

Kiss while your lips are still red



... Melacolie :).
Mi-e dor.

[...] Sweet little words made for silence [...]

Am visat multe tâmpenii în ultima vreme... în scurtul timp pe care îl mai pot dormi. Am insomnii. Sunt uşor iritabilă şi totuşi nu-mi dau seama cum m-am putut lăsa afectată de un comentariu atât de stupid şi nevinovat "la librărie". Încă îmi zgârie urechile. Nu avusesem nicio intenţie ... neobişnuită. Am adresat o simplă întrebare. Poate omului nepotrivit :(.

În fine. Mă sâcâie.

Mi-e dor.
Sunt obosită.

miercuri, februarie 16, 2011

Confessions

Am promis poze... sau măcar poveşti. De când am aterizat tot povestesc. De când am plecat mă văd transpusă acolo.
Din când în când mă mai linişteşte gândul: "Stai liniştită, în 5 luni pleci de tot."
Mi-e teamă să nu mă fi entuziasmat prea tare. Nu ştiu, dar am păşit într-o versiune mai civilizată a ceea ce ştiam a fi lume. Danemarca este altfel. Oamenii sunt altfel. Nu zic neapărat că este totul mai bun, dar clar este... altfel!

Pff, părea mult mai uşor să povestesc unui număr limitat de persoane...
Acum sunt puţin şi în şocul revenirii. Nu vreau să par exagerată dar nu îmi vine să cred că am trăit 18 ani în ţara asta. Când am aterizat în Cluj, încă de pe pistă am simţit că am ajuns acasă. Singura aterizare la care a trebuit să strâng din dinţi şi să ma încordez pentru a evita lovirea de scaunul din faţă. Mai departe dramele din RATUC... şi gropi + mizerie = haos. Plus că mi-am dat seama de un lucru: România pute. Adică la propriu... noi suntem obişnuiţi cu mirosul, dar când vii din exterior, din miros de zambile şi lalele timpurii... e cam trist.
În fine. În principal am fost în DK pentru facultate. Despre ea am mai scris impresii. De-abia aştept să merg la cursuri. Sunt atât de curioasă acum să aflu atât de multe din domeniul în care voi activa mai târziu... 8->.
Am aflat multe despre ţara celor mai fericiţi oameni; am văzut litoralul în dreptul Mării Baltice: Kerteminde.



O mare tare lină şi curată cu un nisip extrem de fin. Vara este chiar "scăldabilă".
Am mai vizitat magazinele :))... şcoala tehnică :-" din interiorul căreia se vede şcoala mea <3 .="." br="br">


... şi m-am simţit extraordinar de bine!


Ah, aproape uitasem:
Nu eşti danez până ce nu mergi pe bicicletă!

... 50 de km!!!

The end!



PS: Mulţumesc tuturor oamenilor minunaţi ce au trecut vreo clipă prin viaţa mea şi m-au încurajat să vreau mereu mai mult... şi să lupt pentru mai bine!

marți, februarie 08, 2011

Prima zi de facultate

... mai devreme decat a fi fost normal.
De vreo 2 saptamani sunt in frumosul oras al lui Hans Christian Andersen: Odense, Funnen, Danemarca. Am avut in prima saptamana un interviu pentru programul de Marketing Management din cadrul Tietgen Business School, Lillebaelt Academy Denmark si cum am fost admisa, mi s-a oferit ocazia de a beneficia de un "welcoming week", program prin intermediul caruia urma sa imi cunosc viitoarea scoala, viitorii mentori, profesori samd.
In fine, ieri am fost pentru prima data la cursuri normale. Am avut 4 ore (cursuri) a cate 90 minute cu pauze de 25,30 si 15 minute. Desigur, profesorii mai dau pauze si in timpul cursului. Am stat de la 8.05 pana la 15.15.
Prima ora am avut economie... o materie cu care deja sunt obisnuita dar care studiata la nivel academic este si mai interesanta, si mai thought provoking. Ce cred ca ar interesa pe orice viitor student in Danemarca este faptul ca mentorii sunt foarte bine pregatiti, foarte amabili, mereu dispusi sa asculte studentul, il incurajeaza sa raspunda, iar orele trec foarte repede si intr-un mod tare placut. Au un discurs extrem de bine structurat, se incadreaza perfect in timpul pe care il au la dispozitie, iar ultimul interval ramane mereu pentru concluzii printr-o recapitulare spontana cu interventii si intrebari. Mi-a placut foarte mult.
Lucruri cu care noi nu suntem obisnuiti: toata lumea este cu laptopul la scoala, intreaga cladire are wireless la viteza destul de mare. Lectiile se desfasoara pe prompter, prin afisare pe ecran mare si fiecare are posibilitatea de a accesa materialele si a le deschide pe laptopuri. Este adevarat ca multi stau pe messenger, skype, facebook si alte site-uri, insa nu deranjeaza pe nimeni. Este perfect ok. Ai voie sa mananci in timpul cursului atata timp cat nu o faci intr-un mod nepoliticos si foarte zgomotos, ai voie sa bei lichide (as a matter of fact, chiar si profesorii veneau cu sticlutele cu apa si mai beau din cand in cand), nu se intampla nimic daca iti suna telefonul sau se aude din cand in cand un zgomot de la skype sau vreun site. In principiu nu ar trebui sa se intample insa profesorii nu isi intrerup programul si nu isi distrag atentia de la ceea ce se intampla.
Am uitat sa precizez: asemenea intregului oras, si scoala, desi cu o arhitectura nu tocmai moderna (specifica zonei), este foarte bine ingrijita, curata, cu sali foarte bine echipate samd. La intrarea in sala de curs este un fel de antecamera unde studentii isi pot lasa gentile/hainele...si culmea! Le recupereaza in intregime :)). Precizez asta fiindca sincer, in Romania mi-ar fi fost frica sa le las pe un coridor, nesupravegheate.
Am mai avut International Marketing, 2 ore... aici am fost impartiti in grupe spre a rezolva niste taskuri (proiect ce lor le-a ramas mai departe pentru viitor). Grupele sunt alese de catre profesor in general... insa pot aparea modificari daca studentii vor sa lucreze cu "x" fiindca lucreaza mai bine. De regula cam stiu ei cum sa ii aleaga. Partea interesanta a fost ca fiecare putea sa se duca unde vroia. Chiar si noi ne-am mutat intr-o alta clasa pe care am gasit-o libera pentru a putea lucra in liniste. Cand am vazut ca mai erau 5 minute si se termina ora am revenit in clasa pentru concluzii. Profesorii iti permit sa intri si sa iesi cand vrei fara niciun fel de problema. Cu atat mai mult cu cat ai si o scuza. Totusi, desi este atata libertate, pare a fi bine inteleasa si nu se profita de ea.
Ultima ora am avut Business Law, o materie de care chiar m-am indragostit. Am aflat destule lucruri interesante din lege despre care nu stiam...
In fine, am uitat sa precizez ca nu exista orar fix saptamanal. Cu alte cuvinte nu e obligatoriu ca ceea ce am avut lunea aceasta sa am si lunea viitoare. Acum a fost o zi foarte incarcata dar din cate pot observa, urmau niste zile mai lejere.
In fine, sunt convinsa ca as fi vrut sa mai scriu observatii, m-am gandit la multe, insa am uitat... fiidca nu am scris la timp:(.
In orice caz, de-abia astept sa vin in toamna <3. Mi-a lasat o impresie mult mai buna decat as fi crezut! Uneori ma gandesc ca sunt o norocoasa... am avut parte numai de profesori buni si scoli bune care sa imi creeze acest cadru evolutiv. Multi elevi nu au aceasta sansa si acest curaj de a afirma ca au avut parte de super scoli peste tot! Si distractie si invatatura <3.

Poze...cand ma intorc in tara. Aici nu imi prea vine sa pierd timpul pe internet :)).
Pupici!

Faptele ne definesc

Nu este zi în care să nu am cel puțin un lucru pe care să vreau să îl fac public... și cu toate astea, cu greu găsesc un moment să mai înre...