marți, martie 28, 2017

De neînvins

Caut mereu, fără încetare... Caut cuvintele perfecte. Sunt conștientă de valoarea fiecărei clipe, știu că tot ce ne înconjoară acum, mâine se va metamorfoza în altceva. O mică omidă... Se hrănește pentru a deveni cocon. Apoi timpul își pune amprenta, șlefuind mătasea până ce din exuvii răsar, timide și puternice, aripi. Odată spartă bariera lumilor, zborul devine inevitabil, o realitate incontestabilă de o frumusețe rară.
Printre culorile difuze ale soarelui... Se nasc zilnic speranțe. În fiecare zi, în noi se antrenează un viitor fluture care vrea să spargă carcasa rigidă a fricilor imprimate de societate... Și să se înalțe cât mai mult.
Doar cei mai norocoși înțeleg principiul abundenței care spune că lumea este suficient de mare pentru ca fiecare din noi să ajungă exact pe acea frunză pe care și-o dorește, indiferent cât de sus. Visele care par imposibile... Sunt cele care ne înalță. Nu avem voie să abandonăm, să ne dăm bătuți sau să renunțăm la visul nostru.
... Let's dream impossible!

marți, martie 14, 2017

Iartă, lună, glasul meu

În treacăt am observat pe cer o sferă perfectă, de culoarea mierii...
... Cândva mă lăsam influențată de magia ei. Acum nici pentru ea nu vreau să îmi mai fac timp. Nu mai sunt rac, m-am dezbrăcat de zodii... Mi-am lăsat crusta în spate, îngropată-ntr-un nisip fin și rece, fără vreun semn prea evident. Mă voi întoarce, poate, la ea vreodată. Dar nu acum și nu curând.
Mă va aduce vreo maree, întâmplător, pe-același țărm, dezvelind cu spuma, valul, comoara mea ascunsă...

... Dar trebuie să învăț să mă împrietenesc cu luna și din ipostaza de muritor... Și așa, poate, într-o zi voi dobândi chiar nemurirea.

miercuri, martie 08, 2017

La multi ani, mamico!

Este trecut de miezul nopții și știu că este ziua mamei... Eu nu am pregătit încă nimic. Privesc în jur și văd doar relicvele muncii mele. Și mă gândesc la tot ce am, la tot ce sunt și la tot ce pot. Pentru tot... E responsabilă mama. Pentru tot ce e mai bun din mine, pentru educația pe care mi-a dat-o, pentru dragostea pe care mi-a insuflat-o și pentru încurajările ce nu i-au lipsit niciodată.
Știu că o supăr adesea, știu că îi greșesc... Dar mama rămâne pentru mine cel mai puternic pilon al vieții, fără de care știu că mi-aș pierde echilibrul. Nu vreau să mă gândesc ce aș fi fără ea... Mă bucur doar de minunea pe care o am acum lângă mine și îi mulțumesc lui Dumnezeu că este mama mea!
La multi ani, mami! Te iubesc!

Jos masca

Oamenii poarta masti. De cand crestem si incepem sa deschidem ochii invatam ca nu putem exista decat daca ne adaptam...si adaptandu-ne aju...