duminică, septembrie 26, 2010

Conferinţa Districtuală Interact

Ieri s-au întâmplat destul de multe lucruri, destul de importante. Unii dintre tineri au participat la campania "Let's Do It, România!" şi îi felicit din suflet. Eu, pe de altă parte... am fost la Piteşti la Conferinţa Districtuală Interact. M-am ocupat de prezentarea clubului, mi-a fost şi cam rău... dar totul e bine când se termină cu bine. Acum am o funcţie districtuală: am fost aleasă Coordonator de Proiecte pe District 2241 România şi Republica Moldova.
E drăguţ.

joi, septembrie 23, 2010

Patologic.

De vreo trei săptămâni am probleme serioase cu oboseala şi somnul. Sunt atât de obosită încât nici măcar să dorm nu mai pot. Sunt irascibilă din cauza asta, uşor de aţâţat. Nici nu îmi dau seama. Ba chiar îmi vine foarte greu să mă concentrez asupra anumitor lucruri. Am încercat lapte cald, ceaiuri, gimnastică seara cu fereastra deschisă şi nu m-am ales decât cu o răceală, o durere de cap şi mai mulţi nervi.

M-am îndrăgostit de melodia asta de ceva vreme. Oricum... sunt şi foarte ocupată ce-i drept, agitată şi ce e mai rău... complet dezinteresată de anumite lucruri destul de importante. Adica nu ştiu, nu chiar dezinteresată însă mă simt mai curând incompetentă, inaptă. Ia încep cu "de-abia aştept să se termine anul acesta şcolar"... deşi ştiu prea bine că va fi şi frumos şi urât, şi uşor şi greu. Deci nu e mare scofală, dar măcar mizez pe faptul că nu voi mai avea de luptat atât de mult cu reflexia fizică a unei dureri psihice. Mda. Asta e.
În fine, pauză. Vreau la mare. Vreau să pot să adorm; să adorm vreo două zile, să îmi încarc bateriile şi apoi să lenevesc... după care cred că îmi va fi şi mai imposibil să mă mobilizez, God damn it!

marți, septembrie 21, 2010

Aniversar

Gata prima acţiune. A ieşit foarte bine! De-abia aştept să văd ce urmează. Azi blogul meu face 3 ani. Încă nu îmi vine să cred cât de repede şi totodată încet trece timpul. Paradoxal.
Mâine va fi o zi importantă. Să sperăm că decisivă în sens pozitiv.

La mulţi ani blogului meu:)).

miercuri, septembrie 15, 2010

Spectacol Caritabil

Luni, 20 septembrie 2010, ora 18:30 Clubul Interact Râmnicu Vâlcea ajutat de elevi talentaţi din Municipiu organizează un Spectacol Artistic Caritabil intitulat "Am nevoie de tine!".
Scopul acestui proiect este dublu. În primul rând reprezintă o campanie de strângere de fonduri, din care vor fi achiziţionate rechizite şcolare pentru elevii unei şcoli generale din mediul rural; şi, în al doilea rând este o şansă de încurajare a voluntariatului şi ajutorului reciproc în rândul tinerilor din afara clubului, implicaţi în proiect.
Programul costă în reprezentaţii de teatru, muzică şi dans.
Preţul unui bilet este de 5 RON. De asemenea se mai pot face donaţii la intrare, într-o urnă special amenajată în acest sens.
Sperăm să ne ajutaţi să facem o faptă bună!

marți, septembrie 14, 2010

Păcătuiesc!

Recunosc. Am păcătuit rău în ultima vreme. De ce? De-asta:

Şi încă rău de tot... :))

Pe de altă parte a început şcoala. Mă simt brusc de parcă aş avea creierul spălat. Sunt obosită, mi se zice că mă port ciudat şi cică am devenit înţelegătoare :)). Sper să fie o chestie de moment, că altfel îmi stric reputaţia de scorpie :(. Bine, dar eu sunt de fapt răcoaică :(.
Măh rog. Ah da... şi vorbesc fără sens. Clar de la oboseală... din naştere? o.O
E... frumos la şcoală. Nu Mi-era dor. Parcă nici măcar nu îmi mai doresc atât de repede să se termine. Adică... e trist. (Încă nu-mi vine să cred că spun eu asta). Îmi va fi dor de anii aceştia superbi de... prosteală autorizată şi inocentă. Nu o să mai pot da vina în tot ce voi face pe adolescenţă, pe "lasă că se maturizează la facultate"... Tocmai asta e problema. De ce să se maturizeze? Când în sfârşit mă simt şi eu mai puţin dinaintea erei voastre, când în sfârşit am reuşit să fac pace cu mine şi să fiu de acord cu prosteala cretină (dar amuzantă), când ÎN SFÂRŞIT nu mai am nimic cu... nimic... se termină. Îmi dau seama că probabil în curând o să mor. E aşa... ca un simţ, ca un mesaj dintr-o altă dimensiune, e ceva inexplicabil cum atunci când devin oamenii mai buni, la scurt timp mor :)). Adică e vorba aia (cel puţin aşa zice tata): "Aşa era şi bunicuţa cu două săptămâni înainte... Dumnezeu s-o ierte!" :)). Sau cealaltă "Ce de treabă e" "Ştie că mai are puţin şi moare". În fine, nu e valabil pentru mine, că eu tot nu sunt de treabă şi nu o să fiu. Ar însemna să mă degradez cumplit.
-ce-mi place treaba asta-
Ce ziceam de bătut câmpii? :)) Mda. Şi mai am o problemă (lol). Nu mai pot dormi. Nu pot să adorm, pur şi simplu. Îmi vin prea multe gânduri în cap (şi da Kiki, şi Teo gândeşte. Sau bine, ca să fii fericită... când gândesc, nu o fac cu jumătatea de Teo ci cu aceea de Graţiela), cretine multe dintre ele, sau filozofez. Şi mi-e totuşi lene să mă ridic să scriu, căci dacă apuc să fac asta... pic într-un alt păcat: acela de a-mi pierde somnul de tot, că mă lungesc. Aşa sunt eu.
De când mama dra ... bla, am devenit atât de sangvinică? Dumnezeulee!

Ok. Gata. Încetez. Am multe de făcut... altfel o să continui să "dau din casă". Şi nu mă simt prea comod cu asta.

PS: Mi-e dor de mare.

joi, septembrie 09, 2010

And... action!

Începe activitatea! Presiunea! Munca! Şi cât îmi mai place! Nu mai am timp de gândire, adorm târziu, adorm greu, cu gândul la ce am făcut şi la ce mai am de făcut... mă trezesc târziu aşteptând acţiunea, relaxată, stăpână pe situaţie şi cu gândul la acea "luminiţă de la capătul tunelului" - destinaţia finală.

De-abia aştept să ajung acolo, dar şi până la acel moment mă bucur de acţiunea de pe drum. Nu închid ochii. Miros trandafirii, admir peisajul şi aştept. Nu mai e mult. Numai câteva luni şi multă muncă.


NO YOU, NO LOVE

luni, septembrie 06, 2010

USR SUMMER CAMP Costineşti

Mi-am reactivat blogul pentru că, aparent am nevoie de el. Da... Oricum, promisesem nişte poze de la USR SUMMER CAMP. Una din cele mai frumoase experienţe.





Şi muzică... M-a invadat Adina cu melodia aceasta la prima oră a dimineţii... şi acum nu ma pot abţine din a o fredona:

sâmbătă, septembrie 04, 2010

Am albume!!!

Este fix. 5 fix. Îmi place 5.
În fine, nu despre asta era vorba.
Sunt obsedata de poze. Nu neapărat de făcut cât de privit. Amintiri:D. Ei bine, ieri mi-a venit comanda cu cele aproape 500 de poze. Mi-am cumpărat şi albume... şi o zi întreaga am stat să selectez. A fost interesant şi frumos. Acum sunt tare mândră de ele dar nu am cui să le arăt :(. Mă uit eu de zeci de ori :(.

Faptele ne definesc

Nu este zi în care să nu am cel puțin un lucru pe care să vreau să îl fac public... și cu toate astea, cu greu găsesc un moment să mai înre...