marți, martie 17, 2015

Cuvinte simple...

E prima dată anul acesta când am fost trezită de lumina orbitoare a soarelui... la aproape ora 7. Acesta este primul semn că a venit primăvara... anotimpul trezirii, al renașterii, al învierii. Din păcate pentru astenici, acesta nu este anotimpul trezirii la realitate.
Sunt de mult ruptă de tot ce se întâmplă în jurul meu. Viața mea a luat de câteva luni bune o întorsătură teribilă... dar cu toate acestea încă nu am uitat că fiecare din noi are dreptul să spere. Nimic nu este definitiv vreodată. Niciun lucru, oricât de negru ar părea, nu reprezintă vreo portiță spre infern, decât dacă noi solicităm aceasta. Noi suntem singurii care ne conturăm atât raiul, cât și iadul.

... Of, e deja primăvară. De-abia aștept să se umple grădina de flori... să ascult zumzăitul albinelor, să le privesc împânzind văzduhul. De-abia aștept să savurez curiozitățile copilului meu: vântul, aerul curat, gâzele... să văd fiecare evoluție a sa, fiecare uimire. Asta e tot ce contează. Nimic nu e mai important acum. Ce rost au supărările, întristările, calculele, când ființa vie purtată de mine nouă luni în pântec, conturată de propriul meu organism în cel mai armonios mod cu putință, descoperă viața? Toate își pierd intensitatea în fața unei asemenea minuni...



marți, martie 10, 2015

Îți pasă?

Nașterea este o experiență plină de încărcături emoționale și nu numai. Dincolo de bucuria umanizării, a încarnării unui îngeraș într-un trup fragil, există și durere, efort și, uneori, tristețe.
Dintotdeauna viața a oferit speranțe diferite oamenilor. Deși se spune, șansele nu sunt egale pentru toți, nici măcar la naștere. Acesta este motivul pentru care consider că este datoria morală a celor mai... împliniți, de a-i ajuta și pe cei mai puțin norocoși.

De curând am avut (ne)șansa de a observa, mult mai de aproape, minunea pe care o face Dumnezeu prin mâinile medicilor, în ceea ce privește prematurii, aceste esențe tari ale vieții. Însă, din păcate, sistemul nostru sanitar este încă slab dezvoltat. Acesta este și motivul pentru care m-am bucurat să observ că există inițiative, oameni care vor să îl modernizeze, să îl alinieze celui Occidental.

La Spitalul de Urgență Marie S. Curie din București (fost Budimex) există o secție de Terapie Intensivă Nou Născuți, dotată corespunzător standardelor europene, atât din punct de vedere al aparaturii cât și al personalului medical. Acești oameni reușesc să dea speranță celor mai triste suflete. Rare sunt momentele în care imposibilul rămâne astfel aici. De regulă acesta reușește, datorită bunei conlucrări a celor două tipuri de resurse, să îmbrace o altă haină: pozitivă. 
În fine, în cadrul acestei secții se încearcă realizarea unei bănci de lapte. Am auzit multe păreri și pro și contra. Eu una susțin din toată inima această inițiativă. Prematurii și copiii născuți cu diferite afecțiuni au nevoie de lapte matern. De regulă în această secție micuții ajung fie imediat după naștere, fiind vitregiți de prima porție de iubire, de anticorpi și de putere, fie mai târziu, dar tot fără mame. Astfel, cei ce pot fi hrăniți (indiferent că natural sau prin gavaj), ajung să cunoască doar hrana artificială, atât de puțin benefică pentru ei, care au mult mai mare nevoie de acest aliment minune: laptele de mamă.
Pe de altă parte, proaspătele mame, ce intenționează să-și hrănească puii natural, știu că în primele săptămâni, cantitatea de lapte produsă este mult mai mare decât necesarul celui mic, însă laptele trebuie evacuat pentru a stimula și încuraja producția. Ei bine, în aceste zile, dacă au un congelator și disponibilitate, colectează, dacă nu, tot acest lapte ce ar putea salva vieți, ajunge în canal. Cunosc foarte bine situația căci am aruncat, din cauza handicapului din sistem, litri întregi de colostru și de lapte. Am propus depunerea acestuia, dar încă nu există aparatura necesară.

Azi am văzut la știri că putem face și noi ceva în această direcție. Proiectul a fost demarat. Se strâng fonduri pentru realizarea unei bănci de lapte la Marie Curie. Când va fi gata, pentru mine va fi prea târziu spre a mai dona lapte, însă pot face altceva, același lucru pe care îl poate face oricine: putem dona... oricât! Fiecare ban oferă o nouă speranță.

De aceea vă recomand, dacă vreți să faceți o faptă bună și să ajutați la formarea unei generații de noi speranțe, faceți o mica donatie aici: http://www.bancadelapte.ro/
Este vorba de viitorul nostru! Prematurii sunt esențele tari!

duminică, martie 01, 2015

O primăvară frumoasă!

Am uitat că este martie... întâi. A venit primăvara... străzile sunt pline de zambile și ghiocei. Șnururile purității se găsesc pretutindenea. Bunici și tați își învață copiii reguli de curtuazie. Toată lumea serbează.
E duminică. Duminica ortodoxiei... în care ne amintim cât de important este să ne ocrotim sufletele prin iubirea de aproapele.
Ce coincidență frumoasă! 1 martie, duminica ortodoxiei. Astăzi exersăm, încă o dată, trezirea la natură prin dragoste pură. De acum întregul univers renaște. De azi așteptăm doar vești bune.

Când mă gândesc că parcă mai ieri cântam... zeul Soare nu mai fură domnișoare, ele poartă mărțișoare, delicate și ușoare (pentru cunoscători), iar azi... mi-am pierdut cuvintele. Acum învăț limbajul îngerilor.

Dincolo de amalgamul din capul meu, vă doresc tuturor, mari și mici, mame și tătici, bunice și bunici... o primăvară plină de îmbobociri, să puneți început bun tuturor lucrurilor... multă sănătate, prospețime, iubire și credință!

La mulți ani!

Faptele ne definesc

Nu este zi în care să nu am cel puțin un lucru pe care să vreau să îl fac public... și cu toate astea, cu greu găsesc un moment să mai înre...