Nașterea este o experiență plină de încărcături emoționale și nu numai. Dincolo de bucuria umanizării, a încarnării unui îngeraș într-un trup fragil, există și durere, efort și, uneori, tristețe.
Dintotdeauna viața a oferit speranțe diferite oamenilor. Deși se spune, șansele nu sunt egale pentru toți, nici măcar la naștere. Acesta este motivul pentru care consider că este datoria morală a celor mai... împliniți, de a-i ajuta și pe cei mai puțin norocoși.
De curând am avut (ne)șansa de a observa, mult mai de aproape, minunea pe care o face Dumnezeu prin mâinile medicilor, în ceea ce privește prematurii, aceste esențe tari ale vieții. Însă, din păcate, sistemul nostru sanitar este încă slab dezvoltat. Acesta este și motivul pentru care m-am bucurat să observ că există inițiative, oameni care vor să îl modernizeze, să îl alinieze celui Occidental.
La Spitalul de Urgență Marie S. Curie din București (fost Budimex) există o secție de Terapie Intensivă Nou Născuți, dotată corespunzător standardelor europene, atât din punct de vedere al aparaturii cât și al personalului medical. Acești oameni reușesc să dea speranță celor mai triste suflete. Rare sunt momentele în care imposibilul rămâne astfel aici. De regulă acesta reușește, datorită bunei conlucrări a celor două tipuri de resurse, să îmbrace o altă haină: pozitivă.
În fine, în cadrul acestei secții se încearcă realizarea unei bănci de lapte. Am auzit multe păreri și pro și contra. Eu una susțin din toată inima această inițiativă. Prematurii și copiii născuți cu diferite afecțiuni au nevoie de lapte matern. De regulă în această secție micuții ajung fie imediat după naștere, fiind vitregiți de prima porție de iubire, de anticorpi și de putere, fie mai târziu, dar tot fără mame. Astfel, cei ce pot fi hrăniți (indiferent că natural sau prin gavaj), ajung să cunoască doar hrana artificială, atât de puțin benefică pentru ei, care au mult mai mare nevoie de acest aliment minune: laptele de mamă.
Pe de altă parte, proaspătele mame, ce intenționează să-și hrănească puii natural, știu că în primele săptămâni, cantitatea de lapte produsă este mult mai mare decât necesarul celui mic, însă laptele trebuie evacuat pentru a stimula și încuraja producția. Ei bine, în aceste zile, dacă au un congelator și disponibilitate, colectează, dacă nu, tot acest lapte ce ar putea salva vieți, ajunge în canal. Cunosc foarte bine situația căci am aruncat, din cauza handicapului din sistem, litri întregi de colostru și de lapte. Am propus depunerea acestuia, dar încă nu există aparatura necesară.
Azi am văzut la știri că putem face și noi ceva în această direcție. Proiectul a fost demarat. Se strâng fonduri pentru realizarea unei bănci de lapte la Marie Curie. Când va fi gata, pentru mine va fi prea târziu spre a mai dona lapte, însă pot face altceva, același lucru pe care îl poate face oricine: putem dona... oricât! Fiecare ban oferă o nouă speranță.
De aceea vă recomand, dacă vreți să faceți o faptă bună și să ajutați la formarea unei generații de noi speranțe, faceți o mica donatie aici:
http://www.bancadelapte.ro/
Este vorba de viitorul nostru! Prematurii sunt esențele tari!
