duminică, noiembrie 23, 2008

Debate

Astăzi, 23 noiembrie 2008 (nu se pune ora 5:00 AM) m-am deplasat la Bucureşti împreună cu domnul profesor Luca, coechipierii mei (12F): Mircea şi Tiberiu (Aka Claudiu), echipa de fete de la E: Andreea, Iulia şi Cristina şi cele două colege de la B pe post de observatoare: Andreea şi Teodora pentru a lua parte la un Open găzduit de Liceul "Mihai Viteazu".
Drumul a fost foarte obositor însă a meritat. Fiecare echipa a avut două dezbateri foarte grele pe moţiunea “Coborârea vârstei de vot la 16 ani este justificată.
În ceea ce priveşte echipa din care fac parte pe post de vorbitor II, pot spune că au existat anumite momente de tensiune. În orice caz, prima rundă (noi am fost afirmatori) a fost cu Sava, care în urmă cu un an ne-a asigurat plecarea cu un gust amar (chiar şi mie care am fost numai observator). De data aceasta, ariile de conflict s-au aflat undeva la mijloc, fiind o dezbatere puternică şi totodată echilibrată însă, conform arbitrului am reuşit să aducem avantajul în terenul nostru, astfel că am obţinut prima noastră victorie.
Personal primesc această victorie ca pe un lucru deosebit şi, desigur... încurajator!
A doua deliberare a fost mai... specială! Am înfruntat gazdele. Totul a fost frumos şi ar fi continuat în această manieră dacă eram şi noi ascultaţi şi nu numai auziţi - deşi conform celor afirmate de arbitru, nici măcar auziţi nu am fost. Mai puţin important este acest lucru în comparaţie cu ideea că încercarea noastră de a trece această dicuţie de pe două fronturi paralele pe unul comun, nu numai că nu a fost luată în considerare ci mai mult, a fost considerată un fel de abatere de la fişa postului. În orice caz, mi-ar fi plăcut ca acestă confruntare să fie ceva mai subiectivă însă... dacă nu se poate, nu se poate... Asta este, am pierdut vrabia în încercarea de a prinde cioara, însă mă bucur că totul s-a terminat cu bine. O victorie pe caz afirmator şi o înfrângere pe caz negator. Per total o satisfacţie şi împlinire personală de nepreţuit.
Mulţumiri speciale domnului profesor pentru efortul pe care îl depunde în permanenţă atât în dezvoltarea noastră ca tineri oratori cât şi în asigurarea condiţiilor, şi de asemenea mulţimiri coechipierilor pentru sprijinul acordat în echipă de la început până... la sfârşit!
Felicitări şi celeilalte echipe ce a reprezentat judeţul, oraşul şi mai ales şcoala, pentru performanţele obţinute!

4 comentarii:

Iulia spunea...

La runda a doua aceeasi problema am avut-o si noi cu arbitrul, dar chestia asta m-a lasat rece si oricum si cei din Galati, cei cu care ne-am confruntat au observat cat de incapabila era.
Si ai uitat sa mentionezi ceva important: simetria zilei: am prins impreuna rasaritul si apusul si in autocar numai noi ne auzeam[mai putin la intoarcere, unde o doamna tot suna acasa din 10 in 10 minute] :)).
Oricum a fost o zi deosebita si am inceput sa simt gustul dulce al infruntarilor de acest gen si abia astept urmatoarea competitie.

Graţiela - Teodora Vlad spunea...

:))) Asa e, am uitat asta... Noi si vocea noastra...:))

Si am uitat sa mai zic cine era cu 3 scaune in spatele meu =))) Si nici macar nu stiam [:-$]

Iulia spunea...

Pai ...pai am crezut ca nu o sa fii de acord sa-ti dezvalui identitatea fiindca ... am crezut ca te vei supara :P si de-asta nu le-am spus numele nici celorlalti :P si desigur ca esti mai mult decat colega mea de scaun, doar am prins impreuna rasaritul si apusul :x romantic, nu :)) :x

Graţiela - Teodora Vlad spunea...

da da da [-( Lasa lasa ...:)))

Rasarit, apus si polemici despre raci :)>- :)) What a nice day for science :))

Febra copilului - cel mai mare dușman al mamei

De aproape 3 ani sunt mamă. De când eram copil visam la acest moment. Îmi imaginam mereu că se constituie numai din amintiri frumoase și c...