marți, martie 13, 2012

Doctori... part 4

Nu știu câți dintre voi își amintesc de articolele mele din martie 2010 despre doctori respectiv doctori part 2și doctori part 3, dar astăzi, doi ani mai târziu am avut o revelație.

De vreo săptămână (de remarcat coincidența datelor) am probleme tot mai insubortabile de colecist și stomac -gastrită-. Datorită faptului că mi s-a făcut foarte rău și devenise îngrijorătoare starea mea de sătătate, am fost nevoită să merg în policlinică să îmi fac un control de specialitate.

De aici începe comparația. Dacă acum doi ani mă văitam de modul în care am fost tratată, acum pot spune că încă de la început -ignorând cozile, băgatul în față, și raportându-mă strict la medic - s-a văzut o diferentă enormă. Doamna doctor a fost foarte drăguță, mi-a ascultat în totalitate problemele și a făcut în așa fel încât toate analizele să se lege și să nu fiu nevoită să mai pierd zile aiurea internată în spital, ci să stau mai mult într-o zi dar să le rezolv pe toate. Este adevătar că domnia sa lucrează mereu cu studenți ca mine... fiind profesor la UMF, dar nu cred că este un pretext pentru comportamentul foarte deschis și plăcut, ci cred că este pur și simplu dovadă de profesionalism.
În fine, cum spuneam, nu a trebuit să aștept leșinată nu știu câte zile ci am mers direct la analize. Încă o dată ciudat. Deși ne-am comfruntat cu aceeași problemă de găsire a venelor și perforarea inutilă a mai multor zone în speranța colectării sangvine, pot spune că atitudinea doamnelor mi s-a părut de apreciat. Mă durea cumplit, dar comunicau cu mine și se vedea blândețea și se simțea mâna ușoară. Nu era vina dumnealor că eu nu am vene... și totul a fost mult mai încurajator atunci când am primit sprijin, suport și vorbe bune.
În final, ecografia. Încă o dată la doamna doctor de la care pornisem. Aici am mai cunoscut un nou cadru medical, o doamnă asistentă, care de asemenea m-a tratat foarte frumos.
Nicio clipă nu a negat cineva starea mea de sănătate, nu am fost jignită și nici acuzată că aș fi gravidă -cum s-a întâmplat acum doi ani-.

Cu alte cuvinte, deși încă mi-e rău (ar fi fost culmea din control să mă fi și făcut bine), deși am stat 6 ore în spital, deși mă dor mâinile de la ace... am plecat împăcată și cu un gust dulce. Acesta este partea pozitivă ce constituie paradoxul despre care vorbeam într-un post precedent. De fapt cred că aceasta este doar partea de normalitate de care vorbeam și de care ar trebui să avem parte.

Recunosc, așa cum am mai făcut-o de fiecare dată când am avut ocazia, chiar dacă sunt cam îngâmfați (dar aici e vorba de studenți, nu de doctori) cei de la UMF, mai ales în ceea ce ne privește pe noi, cei de la Medicină Veterinară, totuși, recomand cu mâna pe inimă tuturor celor ce vor să facă medicină adevărată, din toate punctele de vedere, Clujul. UMF Cluj și USAMV Cluj scot într-adevăr studenți de calitate, pregătiți la nivel european.

... de-asta îmi pare rău că voi părăsi meleagurile acestea atât de roditoare. Este lucrul pe care îl regret cel mai mult... dar... asta este altă poveste.

Niciun comentariu:

Febra copilului - cel mai mare dușman al mamei

De aproape 3 ani sunt mamă. De când eram copil visam la acest moment. Îmi imaginam mereu că se constituie numai din amintiri frumoase și c...