marți, decembrie 10, 2013

Mai multe despre... cadouri

Mă las inspirată de ultimul trend şi vă scriu despre cadouri. Nu ştiu alţii cum sunt însă pentru mine Crăciunul este printre altele şi o ocazie suplimentară de a dărui. Îmi place să împart puţin din puţinul meu şi celor din jur... Mereu mi-a plăcut ca în banii de vacanţă să strecor ceva pentru cadouri... cât de mici, cât de insignifiante însă extrem de sugestive.
... Emoţia cadourilor mă transformă poate în cel mai mare tiran al Moşului... îmi amintesc şi acum cu lux de amănunte, în imagini viu colorate şi puternic încărcate emoţional, de serile de Crăciun în care tremuram de nerăbdare şi nu puteam adormi la gândul ca nu cumva să mă ocolească Moşul... urmăream luminiţele vii ale bradului... inspiram aerul cald... şi palpitam. Dimineaţa chiuiam de fericire văzând plasele colorate şi tematice... dulciurile, băuturile, jocurile, jucăriile. Era o adevărată nebunie. Nu e de mirare că le-a luat alormei 15 ani să mă convingă că poveştile pe care le auzisem despre Moşul erau adevărate. Ştiam, dar nu vroiam să cred. Îmi plăcea prea mult emoţia, iubeam tensiunea aceea creatoare... iubeam magia.
...şi chiar şi aşa nu pot uita lacrimile pe care le-am vărsat numai la gândul că mi-au stricat reveria.

În fine, revenind la temă. Pentru asta că am tendinţa să iau altora ce mi-ar plăcea mie să primesc. De-asta nici nu îmi place să dau indicii. Este o sarcină destul de grea, un fel de test prin care văd cât de atenţi au fost cei din jur la necesităţile mele şi la hinturile pe care le dau tot anul. De aceea, un cadou constand în bani sau în ceva procurat chiar de mine însămi - sau împreună cu mine - nu va fi niciodată pe placul meu. Nu îmi oferă ocazia să apreciez, nu mă surprinde... nu mă bucură.
Pentru mine a primi un cadou nu înseamnă a primi ceva ce vroiam, căci oricum foarte rar pot defini cu adevărat ce vreau, însă consider că printr-un cadou pot observa foarte uşor ce vor alţii de la mine (şi nu mă refer în schimb), ce cred despre mine şi mai ales... cum mă văd. Sau, dacă sunt persoane egocentrice ca
mine, pot să aflu cu atât mai multe despre ei -
Îmi place tensiunea dinaintea deschiderii cadoului... îmi plac fundele încolăcite pe dar, îmi plac foliile de cadouri pe care le mai pot folosi pe urmă la ornat steluţe pe care să le pun în brad sau la acoperit defecte ale vreunui caiet. Îmi plac pungile şi cutiile de cadouri... cu cât e mai greu de desfăcut, cu atât e mai delicios.

Ambalajul contează :).

PS: Au dispărut fragmente din text datorită platformei. Nu înţeleg cum şi... nu le pot rescrie din cauză că memoria nu îmi e atât de fidelă.

Un comentariu:

Charle M spunea...

O atmosfera frumoasa. Cadoul sufletesc!

Febra copilului - cel mai mare dușman al mamei

De aproape 3 ani sunt mamă. De când eram copil visam la acest moment. Îmi imaginam mereu că se constituie numai din amintiri frumoase și c...