Astăzi se împlinesc 9 ani de când am deschis prima dată ochii în lumea bloggingului.
Nu mă caracterizează consecvența, din păcate... Acesta este, de altfel și motivul pentru care prezența mea pe scena „publică” a fost tot mai discretă. Mi-aș fi dorit să fi avut forța de a face mai mult pentru prietenul meu de încredere: blogul. Au existat multe momente bune împreună: zile în care mă asculta fără să cârtească, clipe în care a reprezentat o grozavă carte de vizită, chiar momente în care l-am utilizat pe post de cârlig... și chiar dacă nu i-am spus tot, nu l-am abandonat. Am revenit la el de fiecare dată rănită, cu forțe proaspete și o dragoste sinceră.
Îți mulțumesc enorm, dragul meu blog, pentru faptul că m-ai suportat. Mi-ai urmărit evoluția, mi-ai ascuns gândurile, mi-ai numărat tăcerile.
Mulțumesc totodată cititorilor mei care, mai mult sau mai puțin regulat, s-au întors pentru a mai întoarce o pagină. Mulțumesc tuturor celor ce au încercat să mă cunoască și să mă înțeleagă!
La mulți ani, Nimicuri cotidiene!
Și să nu uităm că totul a pornit de la celebrul epitaf: „Resurgam!”
... Voi învia!
Nu mă caracterizează consecvența, din păcate... Acesta este, de altfel și motivul pentru care prezența mea pe scena „publică” a fost tot mai discretă. Mi-aș fi dorit să fi avut forța de a face mai mult pentru prietenul meu de încredere: blogul. Au existat multe momente bune împreună: zile în care mă asculta fără să cârtească, clipe în care a reprezentat o grozavă carte de vizită, chiar momente în care l-am utilizat pe post de cârlig... și chiar dacă nu i-am spus tot, nu l-am abandonat. Am revenit la el de fiecare dată rănită, cu forțe proaspete și o dragoste sinceră.
Îți mulțumesc enorm, dragul meu blog, pentru faptul că m-ai suportat. Mi-ai urmărit evoluția, mi-ai ascuns gândurile, mi-ai numărat tăcerile.
Mulțumesc totodată cititorilor mei care, mai mult sau mai puțin regulat, s-au întors pentru a mai întoarce o pagină. Mulțumesc tuturor celor ce au încercat să mă cunoască și să mă înțeleagă!
La mulți ani, Nimicuri cotidiene!
Și să nu uităm că totul a pornit de la celebrul epitaf: „Resurgam!”
... Voi învia!
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu