Încă o ... leapşă!

Ha! Am văzut că încă o dată sunt provocată la acest joc. De data aceasta de către Ştefy :D. Foarte interesantă aşa că nu o pot refuza. Îmi pune puţin rotiţa la contribuţie... :))

Sună cam aşa (asemănătoare cu o temă de autocunoaştere de la dirigenţie):

Sunt… orice şi tot nimic
Aş vrea… să stăpânesc universul
Păstrez…zâmbete şi tăceri
Mi-aş fi dorit… o lume de porţelan
Nu îmi place…  că sunt neputincioasă în faţa suferinţei
Mă tem…  de nimic şi de tot
Aud… stafiile trecutului complotând cu universul împotriva mea
Îmi pare rău că…  nu pot ferici nefericiţii
Îmi plac… picăturile de ploaie scurgându-se uşor de geam
Nu sunt… nimic din ce mi-aş dori
Dansez… cu timpul într-o flexiune bolnăvicioasă
Cânt…clipele ce se scurg dar
Niciodată… nu le voi putea uita.
Rar… sunt mulţumită de stele
Plâng când privesc… orice: de bine sau de rău, eu plâng.
Nu îmi place de mine pentru că… plâng.
Sunt confuză… mereu când  îmi bate soarele în geam
Am nevoie… de aer pentru a-mi deschide aripile în nimic...
Ar trebui… să investighez şi cărările bătătorite ale vieţii, pentru că aşa voi uita că am fost un tot şi tot nimic.

Această leapşă se va duce mai departe la Adinna