Tu ce crezi?

Nu știu cât de comun este acest lucru, însă mie mi se întâmplă adeseori să rămân blocată asupra unor lucruri, situații sau trăiri pentru o perioadă mai îndelungată de timp. Totul contextualizat, desigur. Consider că viața este, oricum, un lung șir de experiențe bizare... uneori menite să ne întoarcă din analiza laborioase, spre micimi de situație inefabile... spre nimicuri pe care inițial le-am fi considerat praf, cărora nu le-am fi acordat atenție. Nu este oare ciudat când încercăm să descoperim răspunsul la diverse întrebări ori situații ce ne macină, și realizăm, după ceva timp, că de fapt îl avuseserăm lângă noi pe tot parcursul, însă nu îi acordaserăm importanță? Se aplică atât pentru stări, obiecte, situații, cât și pentru oameni. Uneori credem că intuim reacțiile celor din jur, sentimentele, simpatiile, antipatiile, adevărurile universale sau spiritualitatea. Dar oare de câte ori intuiția noastră chiar corespunde realității? Cât de contradictorii și de controversate sunt reacțiile oamenilor, și cât de bine reușesc să își sincronizeze, voluntar sau involuntar, toate tipurile de semnale pe care le emit?

Azi sunt mai întrebătoare. M-am trezit chestionând viața... Tu ce crezi?

Comentarii

Charle M a spus…
Greu de spus omeneste vorbind! Dar daca ne plasam sub semnul istoriei punctate de crestinism, atunci avem un raspuns cert: nimic nu este intamplator; totul se datoreaza lui Dumnezeu!

Postări populare