Iar sunt acasă... în trecere. E plăcut să ştiu că mâine mă duc înapoi la Călimăneşti:)). Am atât de multe lucruri înregistrate pe banda timpului încât mi-ar lua o grămadă şi pentru a face un rezumat. Mai curând pot scrie o carte. În fine. Nici nu are importanţă- De bază e că sunt fericită. E un fel de purificare a sufletului ceea ce s-a întâmplat. Chiar preotul predica astăzi: "iartă-l pe nefericit şi uită-l, priveşte mai departe".
Acum îmi vine în minte expresia aceea pe care o auzeam la nesfârşit (menită să îmi rupă aripile): viaţa bate filmul. Folosită în sensul respectiv îmi aducea tristeţe dar trăită pe propria piele îmi aduce doar fericire. Îmi dau seama că viaţa mea chiar e mai mult decât un film. Nu există coincidenţe, ci doar destin. Mi-e scris să mă lovesc de persoanele din alte vieţi... problema intervine în momentul în care uit că trăiesc în această viaţă. Frumos. Mi-e somn. Debitez ca de obicei şi totuşi nu am mai fost de mult atât de liniştită cu mine însămi. Am mai crescut:)). Somn uşor.
PS: Oriât de maturi (adulţi) am fi, tot nişte copii cu mintea îngustă suntem.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu