marți, august 09, 2011

Well...

Ploua atat de frumos incat nu mi-as putea imagina pentru nimic in lume ca este inca vara. Incep sa reiubesc toamna, ca acum mult timp cand insemna pentru mine mai mult decat o gaura in suflet... Inainte obisnuiam sa vad in toamna un sfarsit necesar ce avea sa inghete sentimente pentru ca mai tarziu acestea sa poata invia, primavara.

Ei bine... imi place sa vad ca se lasa toamna pentru ca incep sa am noi sperante. Ma mai amagesc din cand in cand cu vise marete, mai cred din cand in cand ca exista tot felul de creaturi mistice si energii menite sa ne aduca exact ceea ce ne dorim dar... uneori ma lovesc de ceva mult mai dureros: realitate.

In orice caz, pentru toti cei ce ma intreaba... It's time to be a big girl now :). I gave up on following others and just got on my own two feet. It's hard to do so, but I am happy with it. Am facut o promisiune fata de mine insami acum ceva timp... si chiar am spus-o public, si de fiecare data cand ma gandeam la noul meu drum imi veneau in minte conversatiile din orele de germana cand spuneam asta... si intr-un mod foarte dubios... sunt recunoscatoare constiintei mele pentru asta... dar ziceam ca atunci cand chiar se va termina totul si voi inceta sa mai vreau si sa mai sper in acest vis stupid... cand voi trai iar numai pentru mine si imi voi recapata ambitiile... ma voi intoarce din drum si imi voi urma visul pe care il aveam inainte, caci niciodata nu e prea tarziu. Eh, cam asa a si fost. Long story short... I will live up to that dream/promise.

Meanwhile...
vreau foc de tabara, prieteni... cat inca mai pot!!! :(

Niciun comentariu:

Febra copilului - cel mai mare dușman al mamei

De aproape 3 ani sunt mamă. De când eram copil visam la acest moment. Îmi imaginam mereu că se constituie numai din amintiri frumoase și c...