Calambur

... Sunt convinsă că fiecare om, oricât de zăpăcit, are în viață un ideal... ori, în cel mai rău caz, când nu știe ce vrea, are măcar cea mai vagă idee în legătură cu ceea ce nu vrea.
Recunosc, niciodată nu am fost sigură pe dorințele mele... mereu am vrut mai mult, uneori poate mai superficial, adeseori m-am regăsit entuziasmată fără sens în fața unor proiecte cât de șterse, mereu a fost în mine ceva care să mă impulsioneze. Deși nepatologic bipolară, deși extrem de maniacă... mă caracterizează o exasperantă liniște și degajare. De unde și până unde... nu știu, și oricât m-aș amăgi că mă vindec, tind să cred că sunt incurabilă. Stresată și relaxată, implicată și degajată, nervoasă și calmă.
Vreau să le fac pe toate și totodată pledez împotriva tuturor.
Eu zic că m-am mai educat. Nu mai acționez împrăștiat, dar de gândit... gândesc la fel.

Acelaș!

Off.