marți, mai 06, 2008

Cum am devenit un demon...

...Un somn liniştit şi o zi plăcută vestesc o noapte agitată şi poate, de ce nu... o lacrimă pe un obraz trist. Nu că aş putea plânge sau că aş avea un motiv anume... doar că nu mă mai simt în siguranţă. Am început să mă desprind acum de geamul copilăriei mele şi să mă învălui în singurătate. Poate e doar o "chestiune" de moment, poate un început de viaţă dar un lucru e sigur: este dureros. Nu mai simt emoţia ci doar teama!

2 comentarii:

Anonim spunea...

cred ca ai suferit foarte mult sau ceva te-a marcat si acuma te inchizi in tine si vrei sa devi un demon... parca asa ceva am inteles....

Grațiela spunea...

... ceva de genul 8-| :(

Acasă e acolo unde există calitate și confort!

 În fiecare noapte mă trezesc de cel puțin 4-5 ori pentru a-mi hrăni micuțul de doar două luni... ... Așa că timp de 10 minute, din două în ...