marți, februarie 12, 2008

Înapoi în bănci...

A început al doilea semestru "cu genele-i lungi şi pline de îngrijorări pentru copiii de şcoală" (poate că aş spune în condiţii obişnuite, dar nu şi acum)... Ce să mai atâta tevatură, atâtea bla bla-uri fără rost... să trec direct la subiect.
Sincer?! A fost obositor. Şcoala este aceeaşi, colegii sunt cei vechi (exceptându-i pe cei trei nou veniţi, - hee hee, ce o fi fost în capurile lor când au venit aici), profii sunt aceiaşi, iar băncile sunt incomode.
Ha ha ha, foarte poetic. Cred că mi-e deja dor de copii - genii şi de boli "faine" şi nu în ultimul rând de sentimentul acela (ne)plăcut de ... lene, care mă cam stăpânise în ultima vreme. Iar note, iar teme, (aoleu, e al doilea semestru... moarte curată) şi nu în ultimul rând, insomnii (şi la pachetul de bază mai primesc bonus pe tata care să îmi facă IAR capul calendar cu aceleaşi lucruri: "Iar ai plecat nemâncată!", "copilule, ai să ajungi la nebuni în ritmul ăsta!", puţin ajutat de mama "dacă în două minute nu eşti în pat, opresc curentul!"), dar deh... nu am de ales: ori la bal, ori la spital (şi da, şcoala e balul! Belive it or not!)
(mesajul?! Mai bine m-aş duce la culcare - şi da, mi-e dor de Ana :D)

3 comentarii:

Ingrid spunea...

si tati imi zice mereu" de ce nu mananci acasa???" bine eu il mint ca mananc in oras sau la scoala dar masa nu prea e prietena cu mine:) oricum e tare sa nu mananci si sai enervezi pe cei mari>:)

Graţiela - Teodora Vlad spunea...

:))) Intr-adevar, pana se ajunge la proba contrarie cand mi se face rau si atunci sare mama "Ti-am zis sau nu ti-am zis??" :))...

evelyn spunea...

Real friendship never ends:)

Febra copilului - cel mai mare dușman al mamei

De aproape 3 ani sunt mamă. De când eram copil visam la acest moment. Îmi imaginam mereu că se constituie numai din amintiri frumoase și c...