marți, iunie 23, 2009

One new message

Râd. Ochii mei… cred că afişează cele mai sincere gânduri şi emoţii. Mă simt ca un pion pe o tablă de şah: atunci când cred că nu mai am nicio mişcare de făcut, mă trezesc mutată. Cineva sau ceva se joacă cu mine şi nu mă lasă nicio clipă să înaintez. Tocmai ce ziceam că am hotărât direcţia, că e mai bine să nu mai cred. Era evident că nu mai există conexiune. Trece un minut şi jumătate. Mesaj [sms :))]. Deja e ironică soarta asta cu mine. Mă bucur că măcar nu mă mai întristez… ca altă dată, nu mă mai doare… ci doar mă râcâie şi mă amuză că încă o dată sunt adusă pe terenul de luptă când vreau să cedez. Poate e un semn, poate nu e. Şi coincidenţa are rolul ei, deşi… nu cred în coincidenţe. Totdeauna pierzi dacă renunţi la luptă, dar nu ştiu. Multe gânduri, multe noi începuturi, multe nimicuri şi eu în mijlocul lor, prizonier. Încă o dată mă opresc şi las soarta să se joace cu mine cum vrea ea. Nu mă mai supăr. Oricum îmi văd de treaba mea. Daca e să fie bine, dacă nu… am încercat. E rândul meu să mă retrag.

3 comentarii:

camelya spunea...

frumos mesajul :X imi place 8-> admir felul in care sti sa iti exprimi sentimentele :)

Grațiela spunea...

sarumana >:D<

Evelyn spunea...

Asta e deja drama :))

Acasă e acolo unde există calitate și confort!

 În fiecare noapte mă trezesc de cel puțin 4-5 ori pentru a-mi hrăni micuțul de doar două luni... ... Așa că timp de 10 minute, din două în ...