miercuri, iunie 18, 2014

Let it rain...

Și totuși... scrisul mă vânează pretutindenea. Îmi lipsește atât de mult încât sunt la un pas de sevraj. Mintea vrea să creeze, se luptă cu gândurile mult prea mult...

Mi-era dor de muzică, dor de liniște și de visare. Mi-era dor să mă simt atât de fericită încât să nu mai percep durerea.

Plouă... și eu tot ce fac e să o privesc. Printre stropi se prelinge și speranța că la capătul norilor va răsări soarele. Mă inundă un optimism atât de puțin caracteristic mie. Îmi doresc prea mult să se termine cu bine...

4 comentarii:

Charle M spunea...

Nadejde, credinta! Se va termina bine!

Charle M spunea...

Nadejde, credinta! Se va termina bine!

Charle M spunea...

Nadejde, credinta! Se va termina bine!

Grațiela spunea...

De trei ori...sa imi intre bine in cap, nu? :)) :*

Acasă e acolo unde există calitate și confort!

 În fiecare noapte mă trezesc de cel puțin 4-5 ori pentru a-mi hrăni micuțul de doar două luni... ... Așa că timp de 10 minute, din două în ...