Da da... la mulţi ani!

Este 5 iulie 2009. Mult aşteptatul moment.
Duminica a 4a după Rusalii - Vindecarea slugii Sutaşului.
Evanghelia după Matei 8, 5-13:

Pe când intra în Capernaum, s-a apropiat de El un sutaş, rugându-L, Şi zicând: Doamne, sluga mea zace în casă, slăbănog, chinuindu-se cumplit. Şi i-a zis Iisus: Venind, îl voi vindeca. Dar sutaşul, răspunzând, I-a zis: Doamne, nu sunt vrednic să intri sub acoperişul meu, ci numai zi cu cuvântul şi se va vindeca sluga mea. Că şi eu sunt om sub stăpânirea altora şi am sub mine ostaşi şi-i spun acestuia: Du-te, şi se duce; şi celuilalt: Vino, şi vine; şi slugii mele: Fă aceasta, şi face. Auzind, Iisus S-a minunat şi a zis celor ce veneau după El: Adevărat grăiesc vouă: la nimeni, în Israel, n-am găsit atâta credinţă. Şi zic vouă că mulţi de la răsărit şi de la apus vor veni şi vor sta la masă cu Avraam, cu Isaac şi cu Iacov în împărăţia cerurilor. Iar fiii împărăţiei vor fi aruncaţi în întunericul cel mai din afară; acolo va fi plângerea şi scrâşnirea dinţilor. Şi a zis Iisus sutaşului: Du-te, fie ţie după cum ai crezut. Şi s-a însănătoşit sluga lui în ceasul acela.

Totodată astăzi, la ora 13:45 se vor împlini 17 ani de când mă chinuie destinul. M-am născut într-o zi ca aceasta, de Duminică, în care Luna era crescătoare cu luminozitate 37%, soarele strălucea pe cer având să îşi manifeste influenţa multiplă asupra mea (duminică - zi guvernată de soare, naşterea mea la amiază - perioada de maximă activitate a soarelui, soarele în Rac, an guvernat de forţa soarelui: maimuţă - corespondentul leului în zodiacul european). Nu ştiu ce mi-au ales ursitoarele, nu am idee ce am ales din multitudinea de obiecte aduse de moaşa mea la naştere (de fapt, nu ştiu nici măcar ce obiecte a adus) dar ştiu ce a visat mama în noaptea următoare... despre destinul meu. Nu îmi place. Dar ce îmi place mie? :))
Am descoperit de mult jurnalul mamei din perioada sarcinei mele... dar habar n-am unde l-am pus. În orice caz m-am născut cu mult păr (asta ca să compenseze mişcarea regresivă a timpului), cu unghiile foarte lungi şi pline de sânge (mda, are rost să spun că mi se rup imediat unghiile?), cu picioare lungi, mai "înaltă" decât fraţii mei şi mai slabă (55 cm cu 3kg 300g parcă) şi cu gâtul ştrangulat de cordonul ombilical. Eram vânătă şi urâtă :)). Am stat un timp pe la incubator... cam mult ce-i drept, şi pe urmă am ajuns direct pe plajă la bronzat :)). Părinţi inconştienţi (nu mă înjuraţi). A... da şi mai superb, cu fierea ştrangulată. Încă o mai simt de fiecare dată când mănânc ceva cu poftă (acum e adevărat că se mai adaugă şi gastrită dar nu pun la suflet). Ce să mai... ciocolata şi florile au ajuns la câini - că doar m-am născut fată (spre marea mâhnire a tatei). Naşterea perfectă, îmi amintesc totul de parcă ar fi fost ieri, dacă stau să mă concentrez mai bine îmi amintesc şi cum dădeam din picioare la mama în burtă :)).
Mda, la mulţi ani mami! Că meritele îţi aparţin! Acum că sunt bătută în cap... nu e vina ta, e de la prea mult soare! :)).

Un Crăciun fericit tuturor! :D
Dedicaţia mea de ziua mea:


Mulţumesc mami şi tati, frăţiorilor mei: Mike şi Gabi ... şi tuturor celor ce au ştiut de-a lungul acestor 17 ani să mă facă să trăiesc... celor ce m-au învăţat tot ce ştiu acum, mi-au arătat cărări noi, m-au făcut să râd sau să plâng şi m-au împins să fiu cine sunt acum: om viu, cu bune şi rele, învăţăcel în tainele vieţii. Vă iubesc!

-articol programat din timp (iunie 2009).