miercuri, iulie 01, 2009

N-ai cum...

Tot nu mi-am rezolvat problema cu viruşii. Tot de pe calculatorul tatei mai dau câte un semn... Am intrat în iulie (luna lui cuptor). Mă doare capul îngrozitor. Mai toată ziua mi-am petrecut-o la spital (de la o secţie la alta şi de la o coadă la alta). Verdictul final m-a cutremurat puţin dar am trecut peste. E vorba doar de o veche fobie a mea legată de spitale şi... de ce te temi nu scapi. Oricum nu am pus la suflet. Acum mă simt confuză şi pur şi simplu scârbită. Mereu am avut ceva şi niciodată nimic. Nu a acceptat nimeni vreodată că eu aş avea dreptul să sufăr de ceva şi mereu m-am victimizat. Acum că s-a ajuns la proba contrarie parcă le simt pe toate apăsând şi totodată nu mai simt nimic. Nu mai vreau nimic. Nu mă mai interesează nimic. Nu înţeleg şi parcă tot ce ţine de viitor (chiar şi pe un termen de 5 minute) este tot mai incert şi mai imprevizibil. Sunt obosită şi mult prea stigmatizată (sau cel puţin în ceea ce priveşte imaginea mea de sine...).
În fine... Va urma o pauză. Nu ştiu cât de mare... aflu mâine.
Uite cum mă simt:

*printre altele...

2 comentarii:

evelyn spunea...

Nu e bine sa te gandesti la viitor:)


eu una nu`mi fac planuri nici de azi pe maine :P


Traieste clipa:)

Iris Noir spunea...

Se pare ca iulie are o influenta nefasta pentru amandoua :)).
Si eu am probleme de sanatate [cu stomacul, normal ca doar mi's rac] si am niste simptome care chiar ... ma infioara si aici nu e vorba de stomac, ci de ceva foarte grav :| [o sa ma linistesc dupa control].
Dar hey, ne facem noi bine si ii vom soca pe toti cu energia noastra [suntem in luna eclipselor :>].
Insanatosire grabnica si huuuuugs ^__^

Febra copilului - cel mai mare dușman al mamei

De aproape 3 ani sunt mamă. De când eram copil visam la acest moment. Îmi imaginam mereu că se constituie numai din amintiri frumoase și c...