Nu ştiu de ce mă încearcă aşa de la o vreme un sentiment tare ciudat. Frumos dar... totodată neplăcut. Mă sperie, mi-e frică de el... Poate e primăvară, sunt astenică. Ştiu asta. Sunt fericită. Nu am mai fost niciodată atât de liniştită, dornică de un nou salt măreţ, atât de îndrăgostită de viaţă. Vreau să lupt. Vreau să reuşesc deşi mi-e lene. Am nevoie să mă împingă scaunul înapoi. Am nevoie să cred în mine.
Ţi-am spus vreodată cât de mult te iubesc? Ţi-am spus vreodată cât sunt de fericită când mă citeşti? Ţi-am spus vreodată ce simt cu adevărat pentru tine? Nu ştii. Nu ai de unde. Nici nu vei afla căci sentimentele stau închise într-un cufăr, de unde le scot doar pentru mine.
Mă străduiesc să fac ceva cu viitorul meu, cu viaţa mea dar mi-e frică. De la o vreme simt că nu mai am zile prea multe. Poate doar am luat-o razna dar nici nu mă mai sperie. Nu pot privi prea mult în viitor fără să mă văd o poză zâmbitoare pe-o piatră lipsită de viaţă. E ciudat. Şi totuşi...
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Acasă e acolo unde există calitate și confort!
În fiecare noapte mă trezesc de cel puțin 4-5 ori pentru a-mi hrăni micuțul de doar două luni... ... Așa că timp de 10 minute, din două în ...
-
Nu ştiu ce m-a apucat (fiindcă e total atipic mie, dar deh... vârsta) să fac un top 20 cei mai "buni" tipi... :)))) (da, bine, nu ...
-
Am descoperit și eu relativ recent, învârtindu-mă în lumea aceasta a „serviciilor de înfrumusețare auto” (stând pe lângă specialiștii COM...
7 comentarii:
Am cam acelasi ,,sentimente". Motivatia mea sta intr-o alta persoana, iar acea persoana nu exista deocamdata, deci... n-am chef de viata. Adica motivatie...
It sucks =.=
Mno.... eu sunt motivata, persoana exista dar... nush. Stari tampite :-j
teenage...teenage 8-|
:)):)) Și tu? Credeam că numai eu am starea asta, mă gândeam că bac-ul mi-a afectat neuronii.:)) Deci nu-s singurul...deja mă simt bine.:>
E astenie de primavara:)).
Anita are dreptate :))
Si mie mi se intampla...am ajuns sa cred ca e normal`:))
Trimiteți un comentariu