Revizuit

De ce zice toată lumea că sunt autocritică? Pe blog, pe mess, la un suc. Peste tot aud acelaşi lucru: "bla bla bla, dude, ar trebui să te respecţi mai mult, să fii mai optimistă şi să nu mai fii atât de autocritică". Hmm. Da, sunt o pesimistă bolnavă, mi-e frică de multe chestii în viaţă - pe moment - şi într-adevăr, am făcut o pasiune din a-mi bate joc de mine însămi. Dar nu cred că e nimic rău în asta. Adică da, e... că îmi scot în evidenţă defectele şi uit că mai am şi calităţi -am, right?-.
În fine, asta a fost una la mână. N-am ce concluzii să trag. Am să încerc să nu-mi mai bat atât joc de mine, deşi uneori chiar sunt extrem de realistă. A doua la mână... ador că s-a mai încălzit... deşi sunt cu capul în nori. A treia la mână... m-a sunat iubita mea mică. A patra la mână... trandafirii albi simbolizează dragostea pură.
Ah, uite o calitate a mea: sunt iubită. Asta mă face să fiu cu adevărat specială. Şi optimistă. Şi bla. Mda. Nu a fost romantic. Dar lumea mă iubeşte. În fine, mai puţin cei care nu mă suportă şi aceia cărora nu le pasa. Dar ştiu cel puţin 5 persoane care mă iubesc. Şi e ceva.
Balls.